Bai nu stiu. Mi se pare ca am devenit foarte sensibila la capitolul ,,momente tragice``. Azi dimineata, am vazut un film pe HBO, cu 2 oarecum, adolescenti dar mai mult copii, care au devenit foarte apropiati si aveau o imaginatie foarte bogata, acestia transformand o simpla padure intr-un loc magic, cu diferite creaturi din mintea lor. Dar la un moment dat, fata pe nume Leslie moare. Deci am inceput sa plang deodata. Si doar am mai vazut filmul ala odata. Si tot ce a continuat dupa, era din ce in ce mai trist si lacrimile ,,evadau`` din ochii mei si mai tare. Eu nu prea sunt genul care sa planga, dar in ultimul timp, mi se pare ca am devenit mai sensibila [ceea ce nu e bine.]. Dar pana la urma a avut un final fericit filmul.
In legatura cu lacrimile...De ce cand plangi ai o stare de durere in inima si suflet si tot ce tine de armura spirituala se destrama. Sunt oare asa de dureroase aceste lacrimi? Uneori plang numai de la niste amintiri sau o melodie. Inainte de teza la matematica, m-am certat cu un coleg, jicnindu-l spunandu-i ceva legat de caini. Tot in aceeasi seara m-am si impacat dar in noaptea aia am visat ca un spirit, sau ceva, oricum nu era om, mi-a decapitat unul dintre caini [ca am 2] acel caine fiind cel la care tin cel mai mult. Si nu numai ca mi la decapitat, corpul cainelui meu nu mai exista. Erau doar oasele. M-am trezit speriata, plangand. Am plans vreo ora stand in pat dupa care ma duc la mama sa-i spun ce am visat. Bineinteles, ca eu tot plangeam, si am plans asa cam vreo 2 ore pana ce am adormit inapoi, dupa care trezindu-ma sa ma duc la teza. Oricum, m-am gandit ca visul acela a avut legatura cu cearta dintre mine si colegul meu. Dar mi-a fost greu, aveam o durere de nedescris in suflet, iar cand le povesteam la ceilalti ei nu ma intelegeau...faceau glume ce chestia asta.Oricum, nu doresc nimanui sa aiba vreun asemenea cosmar.
Si totusi, lacrimile sunt cele pure.
Fara pic de ura in ele.Poti sa plandi din ura, dar lacrimile nu au ura.
Si problema principala este ca eu am inceput sa plang din aproape orice nimic.
Ceea ce e greu de inteles. [pentru mine]
Si toti vrem sa evadam din suferinta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu