duminică, 10 ianuarie 2010

Interviu cu tine..


-Buna ziua. As vrea sa va iau...

-Ce sa-mi iei, dom`le, lasa-ma in pace. Nu am ce sa iti dau.

-Va rog frumos, as vrea sa imi dati...

-Dar v-am rugat sa ma lasati in pace, nu ne intelegem.

-... un interviu.

-Poftim?

-Da, va rog sa imi dati un interviu.

-Un ce?

-Un interviu.

-Pentru ce?

-Pentru mine.

-Nu inteleg.

-Vreau sa va iau un interviu. Vreau sa iau interviuri tuturor...

-Dar ce sunt eu, star de cinema?

-Sunteti star de cineva...

-Sa lasam gluma. Nu am timp de glume.

-Nici eu. Dar vreau sa va iau un interviu...


Iti imginezi dialogul acesta intre mine si tine? Poti sa iti imaginezi faptul ca as vrea sa iti iau un interviu? Mda...

Sunt multi oameni care au suflete de aur si care sunt macinati incet-incet de rautatea acestei lumi pentru ca se afla intr-o anumita criza de comunicare. Cred ca, daca as face o carte de interviuri cu tine, mi-ai spune si cele mai ascunse secrete. Si ce crezi sa as vrea prin cartea asta? Sa vorbesc cu tine despre problemele tale...

De unde stiu eu problemele tale? Pai, sunt si eu om ca tine, simt tot ce simti tu sau ai simtit... fericire, suparare, durere, mandrie...

Dar oricum....

Tineretea cea de toate zilele

Nevinovatia compromisurilor

Liceu, Facultate, Somaj?

Ispita sinuciderii

Probleme de familie...

Despre problemele tinerilor.

Eu v-am pus o minge la fileu, aratand ca e nevoie sa fie abordate, din perspectiva sufletului, framantarile voastre. E randul vostru acum sa loviti mingea asa cum trebuie...

miercuri, 6 ianuarie 2010

Träume.



Jeder Mensch hat Träume. Absolut jeder. Wenn aber die Flügel entzwei brechen, bleibt jeder Traum ein Bild, das unmöglich in Wirklichkeit umgewandelt werden kann. Die Wirklichkeit ist eine andere, Träume sind nur Streifen des Himmels. Der Himmel ist Himmel, die Wirklichkeit ist Wirklichkeit. Manchmal sind die Worte zu arm, um einen Traum zu beschreiben. Du kannst ihn erzählen, aber nicht beschreiben. Du kannst die Gefühle nicht beschreiben, die du spürst, wenn du träumst. Es ist zu schwierig.Ich frage mich, ob uns die Seele unsere Träume diktiert. Aber die Seele hat kein Alter. Sie ist immerfort voller Freude, auch wenn du manchmal spürst, dass sie weh tut, sie altert nie. Sie lässt dich tun, was du willst, sie lebt, wie sie will, dich leitend, wie sie will, wie es besser ist. Aber manchmal hören wir ihr nicht zu, und auch die von ihr diktierten Träume wollen wir manchmal nicht träumen.Die Überraschungen des Lebens sind nicht immer schön. Erwarte alles im Leben, absolut alles, von jedem. Ein hübscher Traum, der Wirklichkeit geworden ist, hält nicht ewig. Er hält eine Zeit lang, dann löst er sich auf. Ist es nicht traurig, wenn sowas passiert? Ich denk schon. Aber manche Träume müssen sich wohl auflösen, so will es die Seele...

luni, 28 decembrie 2009

Unde esti?


Unde esti? Vino inapoi... te vreau.
Ai murit?
Nu...
Atunci?
Atunci ce?
De ce ma vrei inapoi? Nu realizezi? Esti in alta lume...
Ce lume? Damian! Suntem in lumea noastra.
Nu Maya. Suntem in lumea mea.
Tu ai o lume? :))
Inca ma uimeste faptul ca tu, Maya, esti la fel de batjocoritoare ca atunci cand traiai.
Poftim? Ce ai spus?
Ce ai auzit.
Nu... vrei sa spui ca nu mai traiesc?
Cum ti-am spus... esti in lumea mea. Trezeste-te fiinta!
Sunt treaza, luate-ar dracu`!
Calmeaza-te.
Ok. sunt calma.
Auzi, Maya, tu te simti vreodata singura?
Da...tu?
Logic. Oricine se simte...
Da... :
E asa de aiurea, ca uneori simti ca nu mai rezisti. Vrei sa stai cu cineva, sa simti ca traiesti... Sa nu mai fi bolnav de plansul sufletului tau. Eu sunt bolnav de atata plans...
-
Il privea... lacrimi curg de nicaieri. Cadeau lacrimile suferintei ei pe pamantul uscat. Erau doar doua spirite... Erau pe un camp. Era vara tarzie...
-
Damian... sper ca stii ca te-am iubit, nu?
Credeam ca stiu.
Acum stii... desi ne-am distrus iubirea, amandoi prin diferite defecte ce nu le-am corectat, nu am incetat niciodata sa te iubesc. Te vreau inapoi.... Plangeam zilnic dupa tine... Vorbeam cu tine... Mergeam in frigul iernii zi de zi ca sa amortesc, sa uit durerea ce mi-a provocat-o pierderea ta. M-ai auzit vreodata?
Te-am auzit. Iti vorbeam si eu... Te priveam plangand. Erai frumoasa, si inca esti.
....

vineri, 25 decembrie 2009

Durere...


Nu nu nu.S-a sinucis.E intuneric si frig. Nu nu nu.S-a sinucis.Picioarele incep sa-mi tremure. Da, s-a sinucis. Tot corpul incepe sa-mi tremure. Da, s-a sinucis. E moarta. S-a sinucis. Nu imi vine sa cred. E moarta.Incep sa plang. Stau pe trotuar si plang. Ma simt de parca as avea o gaura in piept, ca si cand totul s-ar fi transformat intr-o gaura adanca si oribil de neagra. Plang si tremur. Nu mai pot sa respir. Sunt intr-o gaura din care nu pot iesi, din care nu pot scapa. Cad tot mai adanc, tot mai adanc, tot mai adanc. Plang, ma sufoc. Imi ingrop fata in maini si simt cum lacrimile imi curg din ochi si din nas, prelingandu-mi-se pe obraji, pe gat.E tarziu si e ingrozitor de frig. Stau intins pe trotuar si plang. Stau aici de ore intregi. Stau pur si simplu si plang. Plansul vine in valuri. Lacrimi, suspine, tipete. Plansul doare. Ma doare pieptul si ma doare fata, ma dor toate lucrurile din mine care nu au nume. Lacrimi suspine tipete. Toate ma dor. Acelasi cuvant mereu mereu mereu.Nu.Nu.Nu.Plang.Suspin.Urlu.Nu ma pot opri.Nu ma pot opri.Clopotele bat.Vantul urla si el.Aud clopotele de noua ori.Incep sa ma linistesc.Incet incet incep sa ma potolesc.Incet, incet, incet.Ma opresc din plans. Ma ridic. Ma dor picioarele si pieptul. Ma doare fata si ma dor ochii si buzele. Mi-e frig. Tremur. E intuneric si mi-e frig si tot corpul imi tremura.Ma indrept spre masina... Intind mana dupa pachetul de tigari. Scot una si o aprind. Trag fumul adanc in piept, il tin acolo, il expir. Ma uit pe fereastra. Ma simt golit. Simt ca inima mi-a fost smulsa din piept. Ma simt scurtcircuitat, de parca mintea si corpul meu nu mai fac parte din acelasi intreg. Sunt sfarsit. Cand ridic bratul ca sa imi aduc tigara inapoi la gura, imi simt bratul greu, mana grea, tigara grea. Tot ce fac necesita un efort condiserabil. Inhalez incet. Simt cum fumul imi circula in gat si in plamani. Expir incet, simt cum fumul vine inapoi. Cat sunt de obosit. Ce dracu` o sa fac acum. Sa ma ajute cineva.

[Prietenul meu Leonard- James Frey .fragment.]

vineri, 18 decembrie 2009

Amintire de drum...


Oare atunci cand realizezi ca ai gresit, sufletul plange? Nu stiu... o colega de-a mea mi-a dat o idee pentru un articol. Am mentionat-o intr-un articol si acuma mi-a spus parerea ei in legatura cu acea intamplare. Mi-a spus pe mess si parca ii auzeam regretul disperand in ea. In sufletul ei... Ii parea asa de rau...

,, aproape in fiecare seara ma gandesc cum ar fi fost daca atunci m`as fi comportat altfel.. si acuma nu spun doar ca sa fie spus, e chiar adevarat... adica, daca gandeam cu mai multa maturitate, ar fi fost altfel dupa toate alea, toata lumea si`a schimbat parerea despre mine in rau''
,,da...oricum, nu pot sa fac nimic ca sa ma ierte pentru toate... degeaba ii zic eu ca`mi pare rau.. mereu amintirea aia o sa ramana... oricum... ce`a fost a fost.''

Desi e greu, o sa treaca... stiu cum e sa regreti... regret in fiecare zi unele lucruri. Si cu asta realizez ca si eu sunt o distrusa pentru ca am momente cand traiesc in trecut... Nu ma pot gandi doar la viitor si sa cred ca doar asta e important. Amintirile sunt cheia catre o pace sufleteasca... Amintirea primei jucarii, amintirea copilariei, amintirea momentelor amuzante. Pe drumuri lungi si vechi, batatorite... iti umbla inima in cautarea amintirilor uitate de tine, nu si de subconstient. Sunt visatoare...oricine trebuie sa fie. Si da... ,,Nebuni sunt, Doamne, visatorii!''.
Fiecare are o doza de nebunie. :D

vineri, 11 decembrie 2009

P.D.I.D.S.S.I...P.S.T.C.:)L.T.


Ce faci?

Pai bine...tu?

Eu nu fac bine.

De ce?

Imi e dor...

De ce anume?

De TOT.

Stii ca eu furam buchetele de zambete, nu?

Asa ziceai...

Vreau sa-ti fur si tie un zambet.

Imi e greu sa zambesc acum.

Vrei o tigara?

Da...

Ok. :))

De ce razi?

Imi amintesc atunci cand am fost la mare... Radeai de tine din cauza visului pe care l-ai avut. Si singurul lucru care l-ai facut a fost sa-mi ceri o tigara. Iti amintesti?

Da. Foarte bine chiar.

A fost frumos nu?

Da. :)

Uite, vezi? Ti-am furat un zambet. Inca doua si fac un buchetel.

:))

Gata, rasul asta face cat doua. Am facut un buchetel. :D

Multumesc.

Pentru ce? :)

Pentru ca ma faci sa zambesc, sa stiu ca trecutul si prezentul nu conteaza... doar viitorul.

Imi place gandirea ta optimista in acest moment.

Ca deobicei is pesimist nu? :))

Nu. Eu te stiu optimist din totdeauna, ai avut o perioada mai grea, doar atat.

Stiu... si totusi...imi e dor de ea. Disper in mine ca nu stiu ce face in acest moment.

Gandeste-te ca face bine. Sunt sigur ca asa e.

Da...sper sa faca bine.

Uite ce e, cat suferi? Sau mai bine spus, cat mai ai de gand sa suferi? Au trecut 3 saptamani... inca o saptamana iti mai dau voie sa suferi si dupa iti revii, da?

Ok. :))

Inca un buchetel! :D

Hotule...:)

Eu fur, dar nu lucruri, doar mici sentimente de bucurie.

Stiu.

:)



Poveste de iarna, de suferinta si iubire... prietenie si toate cele. :) Lipseste tradarea.


marți, 8 decembrie 2009

A plecat...


Mda... tocmai mi-a plecat un var... a plecat in strainatate. Mi-e greu pentru ca mai bine de jumatate din viata mi-am petrecut-o alaturi de el, avand in vedere ca a stat la mine. Si mai ales in ultimul timp... imi este ca un frate... a plecat si m-a lasat singura...aici. Acolo in suflet stiu ca nu ma lasat, nu ma va lasa niciodata... Imi e dor de el...deja. :