joi, 8 iulie 2010

Nu ma lasa.


Hei! Ma gandeam... cum e sufletul unei fiinte neomenesti. Daca plange, daca rade, daca-l doare sau... nu am idee.
De fapt nu. Nu stiu.
Vara imi distruge inspiratia... nu ma lasa sa scriu povesti. Nu ma lasa sa am propriile mele trairi. Vara nu am sentimente. Vara ma lasa rece. Vara sunt un pierdevara.
Ma inec in muzica dubstep si in file de romane politiste si intr-un fel imi alina sufletul. Imi duc gandurile departe, in norii roz de la ora 8 jumatate seara si ma lasa sa privesc iazul in felul meu, sa admir reflectia cerului pe apa limpede...sa ascult oracaitul broastelor si zumzetul afurisitilor de tantari. Aceste doua lucruri ma lasa sa fac ce vreau.
Vara nu ma lasa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu