Am o stare asa nasoala, mereu imi e somn, nu am chef sa mananc sau sa fac altceva..eu as sta toata ziua in pat si as dormi sau m-as uita pe pereti, da` nimic altceva. Vreau sa plec dracului din lumea asta. Mi-e asa de dor de tata... pe bune, momentan imi vine sa plang, de fapt chiar plang. Abia astept sa vina acasa, sa am cu cine sta. Am si acum cu cine sta, dar sa simt ca totusi cineva e mandru de mine si nu ar lasa pe nimeni sa-mi faca rau. Nu am sa uit niciodata cand m-a invatat sa merg pe bicicleta, nici atunci cand am luat prima medalie... desi era locul 2, nu conta, aveam numai 9 ani... era mandru de fiica lui. Toate rudele imi povestesc de tata, cum se comporta cand eram mica, cum avea grija de mine si statea cu noptile treaz ca sa ma faca sa nu mai plang. Nu stiu ce as face daca nu ar fi parintii mei.
E atat de greu... Absolut tot. Si sa respiri e greu. Uneori am impresia ca nici nu respir, parca uit... Nu stiu ce-i cu mine, am o durere in suflet, parca lumea mea se sparge in doua. Am invatat sa traiesc fara sa-mi pese, desi uneori e greu sa nu-ti pese... trebuie sa fii prea nesimtit ca sa nu poata sa-ti pese. Eu sunt nesimtita, unii chiar m-au facut nesimtita, dar ce-mi pasa mie? Sa le fie de bine... bine ca ei nu sunt nesimtiti.
whateva`...
Viata e grea, ce dracu`?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu