marți, 30 noiembrie 2010

Stiu eu.


Mi s-a spus ca iubesc copilaros, dar nu sunt de acord. Copiii iubesc intens, cu cea mai onesta pasiune posibila, nu una impusa de vreo norma de intimitate a cuplurilor. Eu iubesc mai mult ca un om batran, pentru care dragostea nu inseamna pasiune, ci multumire interioara. Eu iubesc... pasnic.
As vrea sa plang, daca lacrimile n-ar fi atat de sarate. As vrea sa plang fericirea care-mi ninge azi sufletul...sunt sigura ca am sa-i duc dorul.
Am sa duc dorul tau, daca nu ai sa mai fii langa mine. Am sa duc dorul ochilor tai, zambetelor tale si a gesturilor tandre ce mi le oferi zilnic, de fiecare data cand ma vezi.
Uneori am impresia ca relatia noastra va dura o viata intreaga. Dar nu stiu, probabil e doar o impresie... Dragostea e o pedeapsa. Suntem sanctionati pentru ca nu am stiut sa ramanem singuri.
Spun asta pentru ca avem momentele noastre aiurite... Stii prea bine ca urasc sa ma cert cu tine. Sa nu crezi ca ma simt "sanctionata". Nu, nu ma simt.
Si ca de obicei totul a fost intamplator, multe coincidente, care tot intamplator le-am dezvaluit unul altuia, ne-au apropiat atat de mult incat iti simt lipsa chiar si in cele 10 minute in care nu vorbim, oare sa fie ceva tot intamplator sau o legatura stransa care va dura mult intre noi.
Nu stiu cum, dar cateodata esti atat de dulce. Asa de dulce incat imi darami zidul inimii cu niste cuvinte frumoase, care spuse din gura altuia nu au niciun sens, le faci atat de grandioase, pui atat de multa culoare vorbelor, alegi niste culori calde care imi imbie sufletul de mult parasit, realizezi un joc al culorilor, al contrastelor dintre umbre si lumini cu multa blandete si maiestrie, de iti ia ochii!
Dar, totusi simt ca esti departe. Vreau sa ma apropii, vreau sa alerg nebuneste dupa iubirea pe care o ai de oferit, asa ca ignor faptul ca sunt in sosete, imi var inima intr-un buzunar, telefonul in celelalt si o iau la goana dupa iubire, cu cat sunt mai aproape cu atat buzunarul imi tresare mai tare din cauza batailor inimii. Sunt aproape, foarte aproape, din buzunar imi ies cheaguri de sange care cad in urma mea lasand nuante de rosu pe zapada, nuante care fac un contrast uluitor pe urmele mele grabite. Cu multa oboseala, ce imi curge prin venele-mi degerate de placere, ajung fata in fata cu iubirea, m-ai atins o data si un fior arzator, foarte arzator care mi-a dat o durere placuta, s-a extins in tot corpul, m-am blocat! Doar un suflu tremurat care iesea din gura-mi jumate deschisa iti arata ca mai sunt in viata.
Tu imi esti alinarea zilnica...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu